Cluj-Napoca
Municipiul Cluj-Napoca se află situat în partea centrală a Transilvaniei, în centrul judeţului
Cluj, fiind reşedinţa acestuia, şi este traversat de Drumul European E 60 (Bucureşti-Oradea-
Budapesta-Viena).
Sistemul de transport public conţine trei tipuri de transport, organizate în felul următor:
tramvaie - 3 linii, troleibuze - 8 linii şi autobuze - 24 linii, care deservesc nevoia de transport
la nivelul întregii suprafeţe a oraşului (a se vedea harta municipiului la link-ul
(http://www.hartionline.ro/cluj/harta/strazi.html) 
Legături de cale ferată (http://www.infofer.ro/):
a. internationale - 2 posibilităţi de legătură cu Europa Centrală şi de Vest
R 406 CORONA, IC 20 ADY ENDRE.
b. interne - legături directe cu toate oraşele importante şi cu capitala Bucureşti.
Căi de comunicaţie aeriană (http://www.airportcluj.ro/):
Pe teritoriul municipiului este amplasat Aeroportul internaţional Cluj-Napoca - Someşeni.
Municipiul Cluj-Napoca este conectat prin legături aeriene interne de Bucureşti, Timişoara,
iar externe cu Bergamo, Bologna, Budapesta, Chişinău, Clermont-Ferand (ocazional), Florenţa,
München, Split (ocazional), Treviso, Verona, Trieste, Viena, Frankfurt şi este deservit de
către 2 companii aeriene (Tarom şi Carpatair).
Informaţii turistice
Aşezat la încrucişarea unor drumuri de interes naţional şi internaţional, municipiul Cluj-Napoca
a constituit în permanenţă un centru de atracţie turistică, atât datorită monumentelor
aparţinând trecutului istoric, cât şi bogatei activităţi cultural-ştiinţifice favorizată de
inestimabile valori găzduite în muzee şi biblioteci de rezonanţă naţională.
|
|
BISERICA ŞI MĂNĂSTIREA FRANCISCANILOR
Ansamblul se numără printre cele mai vechi construcţii din
judeţul Cluj şi este o reconstrucţie din anii 1728-1745 a
unei biserici mai vechi datând din 1272. Mănăstirea a fost
construită în stil gotic cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara şi
dispune de un patrimoniu care cuprinde diverse obiecte de
cult, o serie de manuscrise vechi şi o bibliotecă.
| |  |
|
|
| | BISERICA MINORITĂ
Lăcaşul a fost ridicat cu sprijinul împărătesei Maria Tereza
începând cu anul 1778, la cererea ordinului minoriţilor care se
stabiliseră în Cluj pentru prima dată în anul 1486.
După perioade de stagnare a lucrărilor de construcţie,
biserica a fost terminată cu ajutorul fondurilor donate de
către Maria Tereza.
Construcţia turnului a fost realizată după planurile
arhitectului Johann E. Blaumann. |
|
|
BISERICA MĂNĂŞTUR-CALVARIA
Monumentul este ctitoria călugărilor ordinului benedictin,
care au ridicat o biserică în stil romanic la sfârşitul secolului
al XI-lea. Se pare că pe locul acestei biserici a fost construit
între anii 1470-1508 actualul monument de arhitectură gotică,
din care s-a păstrat doar corul şi sacristia. În 1820, lăcaşul a
fost reconstruit în forma actuală. | |  |
|
|
 | | BISERICA SFÂNTUL MIHAIL
Lăcaşul a fost ridicat între anii 1350-1487 de oraşul Cluj
şi este unul dintre cele mai valoroase monumente de
arhitectură gotică din Transilvania. Turnul a fost construit în
1860. Picturile murale au fost executate în secolul al XV-lea,
amvonul şi altarele secundare sunt opere baroce, iar vitraliile
au fost executate la începutul secolului al XX-lea.
|
|
|
BISERICA REFORMATĂ
Ridicată cu sprijinul regelui Matei Corvin la sfârşitul secolului
secolului al XV-lea pentru călugării minoriţi franciscani,
lăcaşul
se numără printre cele mai masive construcţii gotice
din Transilvania. Biserica adăposteşte piese unice, printre
care se numără amvonul ce datează din 1646, o parte din
mobilierul de lemn lucrat în secolul al XVII-lea de meşteri
bistriţeni, orga construită în 1766 în stil rococo, diverse
obiecte de cult, ş.a.
Colecţia epitafurilor unor familii de nobili constituie un patrimoniu deosebit, cele mai multe dintre acestea fiind pictate pe mătase sau hârtie. | | 
|
|
|
 | | BISERICA PIARISTĂ
Biserica dedicată Sfintei Treimi este cea mai veche clădire
barocă ecleziastică din Transilvania, clădită original pentru
ordinul Iezuit între 1718-1824. Arhitectul ei este necunoscut,
planimetria bisericii luând ca model prima biserică iezuită,
Il Gesù.
După desfiinţarea ordinului în Transilvania, biserica şi
mănăstirea au fost preluate de ordinul Piarist. Unicitatea
bisericii constă în conservarea interiorului baroc original,
care nu a fost reamenajat după hotărârile celui de-al doilea
Sinod de la Vatican. |
|
|
CASA MATEI CORVIN
Este un alt monument istoric de marcă al Clujului construit în
secolul al XV-lea. Aici s-a născut în 1443 Matei Corvin. După
renovări succesive, în urma unei restaurări puriste din anul
1940. clădirii i s-a redat „forma iniţială” presupusă.
| |  |
|
|
| | PALATUL BÁNFFY
Familia Bánffy a fost una din cele mai importante şi bogate
familii din Transilvania începând cu secolul al XVII-lea, fapt
dovedit şi de castelul de la Bonţida, numit Versailles-ul
transilvan. Contele George Bánffy, guvernatorul Transilvaniei,
a comandat construcţia palatului de la Cluj arhitectului
Johann E. Blaumann, care l-a executat în stil baroc între anii
1773-1786.
Palatul este unul dintre cele mai frumoase şi importante
monumente baroce ale Transilvaniei, care foloseşte ca motive
decorative alegorii şi figuri din mitologia antică greacă. |
|
|
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
În 1872 la Cluj a fost înfiinţată o instituţie de învăţământ
superior cu facultăţile de medicină, litere, ştiinte şi drept,
iar între anii 1893-1903 a fost construită actuala clădire care
adăposteşte 8 facultăţi. | |  |
|
|
 | | ZIDURILE DE APĂRARE ALE CETĂŢII CLUJULUI
În secolul al XIII-lea au fost ridicate primele ziduri de apărare
ale cetăţii Clujului prevăzute cu turnuri de observaţie.
Cetatea se afla pe malul drept al Someşului şi ocupă 7 ha.
Două secole mai târziu au fost construite, cu sprijinul
breslelor de meşteşugari, alte ziduri din piatră, având porţi
de intrare şi turnuri de apărare menite să protejeze vechea
fortificaţie.
Fragmentele de fortificaţie care s-au păstrat până azi sunt
Turnul Pompierilor şi Bastionul Croitorilor, respectiv unele
fragmente din curtină, care au rezistat în timp, păstrându-şi
în mare măsură forma originală. |
|
|
